andreibartesch.com

Aseara am participat la adunarea generala a proprietarilor unde locuiesc cu chirie. Printre cele 10 persoane prezente au fost si un deputat, un fost senator, un profesor universitar pensionat, o procuroare, unul din directorii BCR Bucuresti, un afacerist, si inca 3 persoane cu functii nedefinite inca. Discutiile au durat aproximativ 2 ore si nu s-a hotarat nimic.

Printre subiectele abordate s-au numarat increderea in oameni, legalitatea activitatii administratorului, presedintelui cenzorului, portarilor si a femeii de servici, evaziunea fiscala, deturnarea de foduri, cvorumul sedintei in eventualitatea votarii. S-a dorit stablirea unor sarcini portarilor (care nu au asa ceva de aprox 5 ani), schimbarea unei tevi, descarcarea de gestiune a administratorului, alegerea unui nou comitet, a unui nou cenzor, micsorarea salariului de portar de la 600 de lei la 400 de lei, efectuarea unei lurari la subsol, punerea unui grilaj la un geam, apometre si repartitoarele la caloriferele de pe scara.

La sfarsit s-a hotarat ca administratorul (vinovatul fara vina) sa faca o lista a discutiiei cu care sa se plimbe pe la usi poate o semneaza cineva. Pe scurt: toti au dorit o solutie pentru scara si pentru ei dar nimeni nu a venit cu una.

Printre citate:

- “Trebuie sa ne implicam cu totii”,

- “Haideti sa gasim o solutie”

- “Va trebui sa avem incredere unii in altii”

- “Eu nu ma bag”

- “Il propun pe X-lescu in comitet”

- “Y-culescu e cel mai bun”

- “Pornim de la o idee gresita, nu este legal ceea ce dorim, va trebui sa facem totul legal”

- “E simplu nu costa nimic”

- “Ionescu sigur nu vrea asa ca nu avem cum”

- “600 de lei salraiul unui portar surd si orb este mult in functie de responsabilitatile pe care le are”

- “Il da afara si aduceti dumneavoastra unul pe 400 de lei cum spuneti ca este corect”.

- “Eu votez ceea ce hotaraste majoritatea”

In concluzie:  intrunirea a fost degeaba si toti s-au certat

Ramane sa mai fie intrunita urmatoarea adunare peste un an.

Meserii care se gasesc numai in Bucuresti sau sunt facute mult mai profesional decat in alte orase mai mari din Romania.

1. Parcangiu – persoana care profeseaza intr-o parcare. Acesta este vazut langa orice loc de parcare unde nu este taxata de primarie, in locurile taxate de primarie dupa sfarsitul programului excluzand zonele rezidentiale. Castiguri sigure dar fluctuante. Nu las niciodata bani acestora deoarece sunt bani castigati ilegal, neimpozitati pe care statul se pare ca nu il intereseaza sa ii castige. In alte capitale europene se taxeaza parcarile si noaptea in anumite zone. Ma intreb daca nu ar da lumea bani ar disparea aceasta meserie?!

2. Cersetor – persoana care beneficiaza de naivitatea, mila, prostia si increderea oamenilor si castiga un salariu comparabil ca a unui director. Evident parte din castiguri merg mai departe catre reteaua din care face parte. Aceste persoane sunt profesioniste. Sunt destule locuri dar cele mai ravnite sunt detinute de cei cu experienta. Am intalnit cersetori la costum, domnisoare foarte frumoase, vorbitori de engleza cu un accent puternic irlandez, fiecare cu povestea lui dar care pe mine ma lasa rece. Dupa parerea mea ar trebui pedepsiti cersetorii si inchisi. Evident intai sa fie ajutati de stat si sa fie integrati intr-un program de ajutor. IN concluzie tot statul este de vina, adica populatia tarii, adica noi toti trebuie sa luam masuri.

3. Benzinar – persoana angajata la o benzinarie sa iti ofere servicii de calitate gratuite si sa te faca sa revii la acea benzinarie dar care iti arata “semnale” mai mult decat evidente ca este nevoie si de o “mica atentie” pentru ceea ce a facut: sters parbrizurile, verificat presiunea la roti, tinut pompa in masina cat timp intra combustibilul in masina. Ei bine, nici aici nu las nici un ban, uneori ma i-au de acesti nesimtiti care se ofera imediat, nici nu am timp sa ies din amsina ca deja imi desface rezervorul si baga combustibilul in masina, iar cand ies de la casa se intersecteaza cu mine si imi blocheaza drumul spunendu-mi cu subinteles: “v-am sters si geamurile!!!” Cine este de vina aici?! Initial companiile care detin benzinariile au dorit sa ofere servicii gratuite clientilor pentru a reveni in benzinarie. Benzinari au inceput sa ofere aceste servicii si dau “semnale” clare ca treuie platiti pentru acestea. Romanul cum este obisnuit cu spaga se simte oarecum obligat sa plateasca. Ei bine uite asa s-a inradacinat un obicei cu plata care ar fii trebuit sa fie gratuit. In concluzie vinovatul este romanul si educatie lui.

De udne incepe coruptia?! De la aceste lucruri mici pe care le facem cu totii si prin radacini adanci.

Ce pretentii sa avem de la cei care ne conduc daca noi acceptam sa dam spaga pentru servicii incluse in pret.

Taximetristi din Bucuresti sunt cei mai nenorociti, smecheri, profitori si sarlatani oameni taximetristi pe care i-am intalnit.

Am mers in multe orase cu taxiul dar in Bucuresti daca nu esti in maxima alerta te “rezolva” imediat.

Recomandare: taxiul se foloseste dupa ce se comanda telefonic altfel esti “mancat” (de bani evident, inca nu sunt si canibali).

A nins prima ora in iarna 2009-2010 in Bucuresti. Zapada de 3-4 cm. Traficul in Bucuresti a fost de cosmar.

Adica toti s-au ingramatit si au facut de 3-4 ori mai mult timp in trafic pe aceleasi distante pe care le parcurgeau de fel.

Toti au dat vina pe institutiile statului si pe firmele de dezapezire. Eu nu cred ca a fost asa. Vinovatul e ninsoare si nu conteaza cati centrimetri avea. Ideea e ca s- a format zapada si polei pe strada.

Cei mai multi vineovati sunt de fapt conducatorii auto.

De ce?

Pentru ca nu aveau cauciucuri de iarna!!!

Pai si care e logica?

Simplu, si eu am fost in aceeasi situatie. Nu aveam cauciucuri bune si aluneca masina. Asadar nu am mai mers cu 70 km/h pe marile bulevarde ci am mers cu 20 – 30 km/h, atat eu cat si 95% din participanti la trafic, deoarece nici ei nu aveau.

De unde stiu ca nu aveau cauciucuri de iarna? Deoarece am fost si eu sa imi pun si am incercat la 5 vulcanizari, unde erau cozi cat o statie de autobuz. Ei bine programarile pentru schimbarea cauciucurilor vechi cu cele de iarna erau undeva la 2-3 zile departare. Deci majoritatea aveau cauciucuri de vara sau uzate.

Revin. Cu cauciucuri vechi si uzate care au un risc mare de alunecare, nu numai pe polei ci si pe zapada is umezeala, mergi ca tot omul mai incet. Asadar toata lumea mergea cu 20 – 30 km/h. Astfel s-au format cozi imense pe toate bulevadele si s-a micsorat si mai mult viteza de deplasare pana s-a ajuns la 15 km/h.

De ce s-a agravat apoi situatia?

Pentru ca unii mai neatenti au facut si accidente, iar tirurile si masinile mari, care nici ele nu erau pregatite, au facut accidente si au blocat drumuri si intersectii. Astfel s-au format cozi si mai mari.

Ei bine de aceea oamenii au facut de 3-4 ori mai mult acelasi drum pe care il faceau de fel.

Nu a fost vina nici unei institutii sau firme care se ocupa de dezapezire.

De ce majoritatea nu au schimbat cauciucurile din timp?

Deoarece este criza si dupa cum spunea si un patron de vulcanizare cu care lucreaza firma la care sunt angajat: “E criza si lumea nu si-a mai inlocuit cauciucul vechi cu unul nou sau cu unul de iarna cum faceau anul trecut. In plus a fost cald pana de curand, dar cand a venit ninsoarea schimbam intr-o zi cauciucuri cat schimbam inainte intr-o saptamana si astfel lucram pana la miezul noptii”

Tot poporul este de vina si criza !!!

Am mai scris si am mai zis de multe ori ca imi place Bucurestiul. Imi plac cladirile mari iar in Bucuresti sunt destule. Nu ma refer la cladiri megalomane ca in cazul Palatului Parlamentului (fosta Casa a Poporului) ci in cazul cladirilor noi si moderne care incep sa fie din ce in ce mai multe, mai interesante din punct de vedere arhitectural, mai inalte dar nu prea bine pozitionate in anumite locuri din Bucuresti.

Multi sustin ca blocurile turn strica din imaginea Bucurestiului ca se construiesc langa cladiri vechi si momumente de istorie. Uneori au dreptate, alteori nu. Evident ca orice cladire noua pe care vrea cineva sa o construiasca se va afla langa o cladire veche si istorica deoarece in ultimii 50 de ani nu s-au mai cosntruit decat blocuri de locuit standard in cartierele muncitoresti.

Cladirile vechi ar trebui refacute si consolidate dar numai in cazurile in care se afla mai mult de 3-4 cladiri la un loc. Daca exista o cladire veche si istorica singura nu isi are rostul ca in zona de proximitate a ei sa nu se mai construiasca nimic nou. Ar trebui daramata daca nimeni nua re grija de ea si nu este refacuta si consolidata.

Cine se opune construirii blocurilor turn se impotriveste degeaba. Ele vo fi construite din ce inc e mai multe. Trebuie avut grija sa nu fie construite anapoda si sa fie respectat un plan al amplasarilor lor, in schimb eu personal sunt pentru dezvoltare si evolutie, atat tehnologica cat si economica. Daca ne tot impotrivim ne vom ghida dupa vorba lui Iliescu “nu ne vindem tara”, adica tradus “nu vom construi”.

Sunt cateva aspecte care trebuiesc luate in calcul: se construieste modern, eficienta din punct de vedere al costurilor, dezvoltarea economiei (ex: chirile mai mici ajuta firmele sa ofere produse si servicii mai ieftine, populatia are de castigat), eficientizarea spatiului intr-o capitala aglomerata, aspect modern, curat si ingrijit, dezvoltarea tehnologiei si implementarea de tehnologii noi in sistemul de constructii local, locuri de munca mai multe si exemplele pot continua.

Eu aleg blocurile turn deoarece cred ca sunt mult mai avantajoase din toate punctele de vedere. Oare cui ii va pasa peste 100 de ani de casele din 1920?! Actualii turisti straini habar nu au cu ce se mananca aceste “monumente istorice” si nici romanii.

Unul dintre canditatii la alegerile prezidentiale din decembrie 2009, cu sanse pentru locul secund, ce garanteaza un loc in turul doi al alegerilor, este Sorin Oprescu.

Sorin Oprescu nu a dovedit nimic concret intr-un an si jumatate de cand este primarul general al Bucurestiului iar in politica a fost tot timpul omul sustinut de Ion Iliescu. Din punct de vedere administrativ lumea spune ca nu a

1. Ce a facut concret:

- recorduri pentru Cartea recordurilor cu banii sponsorilor;

- proiecte finalizate de el dar demarate si finantate de fosti primari generali;

- multe promisiuni de genul: autrostrazii suspendate si parcul cu caprioare. pazite de gardieni publici

Pe bucuresteni i-a pacalit cu calitatea lui de independent si discursul demagogic semi-vademiscian.

2. Discursul. Parerea mea este ca foloseste acelasi discurs al lui Vadim numai ca este mai rar si mai clar (deoarece discursul lui Vadim nu mai are cautarea de alta data dar are priza la public), dar acelasi gen.

Discursul lui ma oboseste. de fiecare data cand nu citeste de pe un cartonas sau nu are textul invatat discursul lui este foarte alambicat si la final nu inteleg nimic doar imi lasa impresia ca el lupta impotruiva raului, pe care nu il defineste clar.

3. Independent sau nu?!

Nu cred nici in ruptul capului ca este independent. Este sustinut de foarte multi oameni politici, majoritatea din PSD, dar si de multi oameni de afaceri, ceea ce ii stirbeste clar din aura de independenta. Sustinerea finaciara este normala deoarece sunt necesari foarte multi bani pentru a putea realiza o campanie nationala serioasa care sa ii ofere sanse reale de accedere in turul doi.

4. Cine il voteaza pe Sorin Oprescu?

- va lua destui de multi votanti din cei indecisi si din cei care oricum nu voteaza pe Traian Basescu, Crin Antonescu si Mircea Geoana;

- destule persoane care in trecut au fost sustinatorii lui Vadim o sa treaca la Sorin Oprescu;

- va rupe si din alegatorii fideli ai PSd-ului care nu sunt multumiti de Geoana;

5. Pe ce loc cred eu ca se va clasa in primul tur de scrutin?

Pe locul 4. Tind sa cred ca are sansa si la locul 3 dar foarte greu. Un scenariu ar fi cel in care se va clasa pe locul 4 la mica distanta de locul 3 (aproximativ un procent).

Imi place sa ma plimb. Imi place sa ma plimb prin Bucuresti. Imi place sa ma plimb prin Bucuresti noaptea iar plimbarea sa o fac cu masina. Imi plac parcurile din Bucuresti, putine sunt mari si frumoase, dar prin acelea merita sa te plimbi (mai ales noaptea).

Imi place Cismigiul, mic, frumos, uneori aglomerat, cu multe banci si foarte ingrijit, cu lacul unde poti sa te plimbi cu barca impreuna cu perechea. La fel de frumos este si Herastraul dar si parcul Titan care dupa parerea mea este un parc modern si in stil american. Este parcul unde am vazut cei mai multi caini de casa, cu stapanii lor, cei mai multi biciclisti si rolleri (daca asa se scrie).

Dar cel mai mult tot cu masina imi place sa ma plimb prin Bucuresti dar noaptea.

Cand am ajuns in Bucuresti, in primavara anului 2007, m-am angajat la o firma din domeniul Horeca, intr-o functie de vanzari, si am primit o masina care ma ajuta in activitatea mea. Trebuia sa strabat Bucurestiul aproape zilnic si la inceput mi-a fost foarte greu. Nu stiam strazi nu stiam zone, nu stiam nimic. Cu harta in mana intrebam strada unde trebuia sa ajung si numarul si apoi ma uitam pe harta. Si ajungeam. Daca intrebam pe cineva pe strada nu stia nimeni sa ma ajute. Asa este in Bucuresti, gasesti foarte putine persoane care sa te indrume.

Asadar mi-am propus sa invat Bucurestiul si pe langa harta a orasului am adoptat si alta tactica pentru a invata repede orasul si totodata sa imbin utilul cu placutul.

Erau seri cand nu doream sa stau in casa, cand doream sa ma recreez si sa ma relaxez, cand doream sa uit de toate si de toti. Imi luam cheile de la masina si la miezul noptii cutreieram Bucurestiul. Imi alegeam un cartier sau o zona si o luam pe toate stradutele din acea zona. Uneori ma pierdeam, mai ales la inceput, dar asa mi-am dat seama ca se invata cel mai bine orasul. Norocul meu ca am o memorie vizuala buna si o orientare in spatiu la fel de buna deoarece in cateva luni am invatat 50% din oras.

Acum mai rar fac acest lucru, dar mai am cateva nopti cand nu pot sa dorm sau vreau sa imi reasez ideiile si pornesc la drum. NU prea mai are acelasi farmec deoarece stiu majoritatea zonelor, numele la majoritatea strazilor cu importanta medie si mare.

Bucurestiul este frumos noaptea, animat, mai ales in centru, uneori la 2 noaptea este la fel de aglomerat ca si in Constanta la 2 ziua. Drumurile sunt bune, mai bune decat in Constanta, orasul este luminat, chiar mai luminat decat cred multi. Cladirile sunt frumoase, existand un mix de tipuri de cladiri interesant, uneori urat dar in general placut vederii. Cladirile sunt inalte si imi da o senzatie de placuta de maretie, senzatie pe care nu o regasesc in orasul natal sau in alte orase prin care am trecut.

In schimb, Bucurestiul nu are portul Tomis din Constanta, locul unde mergi cu masina cand vrei sa dai o tura prin oras sau locul unde mergi cu o tipa sa stai de vorba cu ea, locul unde te intalnesti cu prieteni care ies si ei cu masinile. Poate exista si in Bucuresti si inca nu l-am descoperit eu.

Vorbeam, zilele trecute, cu o cunostinta care lucreaza intr-un club de “fitze”, din categoria society club sau high class club. Din vorba in vorba ajungem la subiectul zilei: criza.  Eram interesat de cum sunt afectate cluburile din Bucuresti de criza.

Intrebare: ” Cum se simte criza in clubul in care lucrezi? ”

Raspuns: ” Daca inainte aveam 500-600 de clienti intr-o seara, acum sunt cam 400, maxim 450. Criza se simte la incasari. Acum am scazut cu 40 %  – 50 %.”

Concluzie: Vizual, in cluburi, nu se simte inca o scadere, decat in cluburile mici unde 100 de clienti lipsa se observa repede, dar consumatia a scazut aproape la jumatate. Acum clientul nu mai consuma, in medie, 3-4 pahare de bautura, consumatia unui client a ajuns la o medie de 1-2 pahare.

Dovada: Barmanii nu mai sunt ocupati toata seara, ci doar la inceputul serii cand toti clientii care vin isi comanda ceva de baut. Apoi barmanii pot fi vazuti cum stau, aranjeaza bautura prin bar, fac curat, numara banii, sau danseaza. Ce? Sunt mai putini barmani acum? Pai ce credeai ca ei nu sunt afectati!

Parere:

1. Cred ca intr-o luna maxim o sa se simta si o reducere mai drastica a clientilor ce frecventeaza cluburile.

2. Pot spune ca acelasi lucru e valabil si pentru baruri, cafenele si restaurante.

De cateva luni ma chinui sa ajung la o piesa de teatru. Cand am ajuns in Bucuresti, mi-am propus sa merg destul de des la teatru. Au trecut mai bine de 20 de luni de cand sunt in Bucuresti si nu am ajuns. Poate ca nu am avut cu cine, poate nu ama vut cand. Am avut cateva incercari dar de fiecare data nu gaseam bilete. Am invatat un lucru: daca vrei sa mergi la o piesa de teatru trebuie sa iti procuri biletele din timp, adica cu 2-3 saptamani inainte de spectacol.

Am gasit bilete la “Straini in Noapte”, o piesa de teatru, des[re care am auzit ulterior, ca este foarte buna cu actori cunoscuti si care interpreteaza foarte bine. Actorii sunt: Florin Piersic si Emilia Popescu. Regizorul este Radu Beligan, iar piesa de teatru este a lui Eric Assous.

Nu sunt expert in piese de teatru, in general despre viata culturala sunt un profan, dar asta nu ma impiedica sa povestesc cum a fost piesa de teatru din punctul meu de vedere.

Inainte sa inceapa spectacolul a iesit pe scena Florin Piersic si a tinut o cuvantare, de care imi era teama sa nu dureze prea mult. A multumit spectatorilor ca am venit, a indemnat sa mai venim la teatru, a salutat personalitatile care au venit la piesa de teatru: Emil Constantinescu, fostul presedinte al Romaniei, si Oana Pellea. Ne-a mai transmis sa ne inchidem telefoanele si evident ne-a mai spus doua intamplari in legatura cu telefoanele din salile de spectacole.

Personal as fi adeptul unor piese de teatru cu mai mult de 3 actori, iar aceasta piesa a avut 2 actori. Imi era teama sa nu fie plictisitoare. Dar nu a fost asa.

Piesa incepe cu un barbat trecut de varsta a doua, casatorit si cu un copil, care fiind singur acasa iese intr-un bar, este abordat de o femeie pe care o aduce acasa la el acasa la un extra drink. Pierre impreuna cu Julieta incep tatonarile normale dintre doua persoane de sex opus. Nu o sa intru in detalii dar doresc sa spun ca mi-a placut foarte mult piesa din prisma faptului ca atunci cand devenea oarecum momotona se schimba macazul si intriga devenea din ce in ce mai interesanta. Tipa cu care vine Pierre, trece de la un comportament de femeie timida cu principii care nu se combina cu barbati insurati, la o femeie care isi castiga banii din prostitutie. Apoi aflam ca defapt ea nu este o prostituata ci lucreaza sub acoperire pentru o revista de femei. Pierre, care la inceputul piesei, credea ca are toate atuurile de partea lui, pentru a reusi sa faca sex cu mai tanara femeie, isi da seama ca nu mai are nici o sansa. El afla totusi un lucru esential la sfarsitul piesei. Cel mai bine e sa vezi piesa cand se joaca si in orasul tau.

Straini in Noapte - Florin Piersic & Emilia Popescu

Din cate stiu piesa se joaca, in Bucuresti, la Opera Nationala Bucuresti, in luna februarie, in fiecare zi de luni seara la ora 19:00. Biletele se gasesc la magazinul Vreau Bilet din Unirea Shopping Center, la etajul 2. Pretul biletelor este de: Cat. I – 53 lei, Cat.II – 43 lei, Cat. III – 22 lei.

Exact …

Am scris un post in care am laudat faptul ca nu se fumeaza in club Office Bucuresti. Mi-a placut acest lucru, chiar daca sunt un fumator. Ei bine, am fost in acesta sambata iar in club Office cu gandul ca nu se fumeaza. Am intrat,  am ajuns la bar si cand sa comand vad cum un barman cum fuma mai pe ascuns. Eh e de al casei si isi permite, zic eu. De unde atat. Incep sa ma uit in jur si observ fum in aer si dupa ce am dat o raita in raza vizuala am vazut 2-3 oameni fumand. Un prieten cu care am fost in club si era fumator nu stia ca in club nu se fuma sau ca este interzis fumatul. Isi aprinde o tigare si tind sa ii spun ca nu se fumeaza. Nu apuc ca il vad si pe dj cu tragea pofticios din tigare.

“E belita treaba” (vorba unei prietene), s-a renuntat la ideea de a fi un club exclusivist pentru nefumatori.

Pacat … (

Pe pereti inca mai sunt afise cu fumatul interzis, scrumiere nu sunt, la intrare sus este o pancarda mare in care se explica ca este un club de nefumatori. Am aprins si eu o tigare. Eram la bar. barmanul m-a vazut si imi aduce un pahar umed cu un chistoc inauntru. Culmea barmanul mi-a dat si o scrumiera. Tigari cred ca se vindeau, nu am apucat sa vad daca cineva a cumparat, dar exista un display de genul unui cub in care statea majestuos un pachet de Dunhill rosu in mijlocul barului.

Clar… fumatul este interzis … dar nu te opreste nimeni, daca vrei totusi sa fumezi. Regulile nu se respecta de clienti iar proprietarii clubului accepta sa se fumeze.

Ma intreb daca e legal acest lucru. O sa ma documentez!