andreibartesch.com

Duminica, ma trezesc cu greu dupa ora pranzului. Imi pregatesc ceva de mancare, lenevesc jumatate de zi si apoi ies in oras. De data asta am fost anuntat  ca trebuie sa iesim la o cafea si trebuie sa mergem intr-un loc nou. Asa ca Ramy a ales cafeneaua Pascucci.

Unde se afla Pascucci Coffee Shop? Adresa: Calea Dorobantilor numarul 152. Deci, cum vii de la intersectia Stefan cel Mare cu Dorobanti, mergi spre piata Dorobanti si dupa ce treci de jumatatea drumul (piata Dorobanti se vede, deci poti sa aproximezi jumatatea drumului) pe partea dreapta se vede Pascucci Coffee Shop deoarece scrie mare cu litere luminoase rosii, iar cafeneua are geamuri in loc de pereti, ceea ce o face mai interesanta.

Pascucci Coffee Shop

Initial am ajuns 3 persoane si ne-am asezat la o masa de 4. Era in jur de ora 17:15 minute si cafeneua era pe jumatate plina. Intr-o jumatate de ora au mai venit doua prietene si deja eram 5, asadar am fost nevoiti sa tragem un scaun, foarte greu dealtfel, parca avea o tona. Nu a sarit nici un ospatar sa ne ajute. Normal, deoarece in Romania este stimulata libera initiativa. Intre timp cafeneaua s-a mai umplut cu specimene care mai de care, care se perinda prin zona Dorobanti si se afiseaza.

Cafeneaua este luminoasa si draguta, iar atmosfera placuta dar nu iesita din comun fata de alte cafenele standard. Majoritatea persoanelor cu care am fost, 7 la final, au spus ceva de genul: “o cafenea ca toate celelalte aflata la nivelul mediu al cafenelelor bucurestene”.

“Dai click si asculta si muzica”

Sa va spun parerea mea si a prietenelor mele despre cafenea:

a) Serviciile Pascucci:

- bune, nu iesite din comun, servirea oarecum in graba dar cu finalitate fericita, per general nu am fost nemultumiti dar nici nu am beneficiat de un tratament mai bun decat in alte cafenele;

- scrumierele schimbate cand aproape se umpleau, debarasarea cu putina intarziere dar facuta cum trebuie;

b) Produsele Pascucci:

- prietenele mele au spus ca frape-ul, cafeaua si ciocolata calda nu exceleaza in nici un fel, chiar amintind alte locuri unde se pot consuma asa ceva mai de calitate;

- desertul insa isi merita toate laudele. Geo a mancat o prajitura sau tort cu capsuni delicioase. Nu am gustat dar exclama de zor spunand ca nu a mai mancat asa ceva in alta parte. Ospatarul chiar a mentionat ca desertul pe care Geo il dorise prima data s-a terminat repede deoarece s-a cerut de multi clienti si nu aveau un stoc asa mare.

- un lucru care m-a uimit pe mine cel mai tare si poate sa diferentieze Pascucci de alte cafenele este faptul ca produsele cerute arata exact ca in poza de prezentare din meniu. Andrada a cerut un gen de frape, pe care nu il tin minte acum, iar ospatarul i-a sugerat acel sortiment si a mentionat: “este la fel ca in poza, va place cum arata?!”. Ca si gust nu s-a ridicat la nivelul prezentarii;

- spre sfarsitul sederii am vazut si rafturile cu produse care pot fi achizitionate. In drum spre toaleta am vazut umerasele cu bluze, tricouri si alte haine personalizate cu brandul Pascucci. Intradevar prezentarea si calitatea lor par foarte bune, nu ma pot pronunta mai mult deoarece nu am fost atent la produsle respective;

c) Mobilierul din cafeneua Pascucci:

- mobilierul comod, placut la atingere dar si vizual. Am observat ca respecta aceeasi linie ca si cafenelele din alte tari, deoarece cafeneaua Pascucci, este in franciza la noi, franciza luata de catre compania cu acelasi nume cu cafeneua Velvet Cafe (se aude ca va investi cateva milioane de euro in cafenele din Romania);

- scaunele selecte sunt si foarte grele, deoarece am incercat sa mutam cateva la masa noastra. Dupa o ora jumatate eram deja 7 persoane la o masa de 4;

- masa de o culoare neagra cu geam deasupra foarte sic si din material bun. Se vede ca s-a investit destul de multi bani in mobilierul din interior. INtr-un colt din cafenea o masa mare cu cateva scaune foarte frumoase si o mini canapea era rezervata pentru oameni importanti;

- barul si el foarte select, bine luminat, cu produsele bine dispuse pentru prezentare, mai ales deserturile gustoase, care erau prezentate in genul cofetariilor italiene ( nu degeaba este o cafenea italiana). Ma gandesc ca daca doresti sa iti comanzi cevapentru acasa te poate servi, doar este un coffee shop;

- undeva in partea stanga cum intri in cafenea , langa geam se afla un postament mai inalt pe care se afla 3 mese si la care toti clientii single, femei sau barbatii se asezau, deoarece vederea asupra cafenelei e cea mai buna de acolo;

d) Toaleta cafenelei Pascucci:

- ca orice client, ma ajung si pe mine nevoile umane asa ca pornesc la toaleta. Se ajunge mai greu ca esti indus un pic in eroare de designul interior, dar ajungi cu bine. Toaleta la barbati este incapatoare, dar sa nu te gandesti ca este un spatiu mare si dreptunghiular. Nu, este un spatiul mare format din mai multe holuri mici. Este ok amenajat, respectand stilul si conceptul cafenelei, neavand nimic de reprosat;

- toaleta echipata cu tot ce trebuie, daca nici aici pe Dorobanti nu ai avea prosoape de hartie sapuniera cu sapun lichid, am ajunge de rasul lumii;

e) Parcarea cafenelei Pascucci:

- eu unul am fost norocos ca am ajuns pe la 17:15, dar dupa o ora cafeneaua era deja plima si cand am iesit pe la 19:30 nu mai erau locuri de parcare in jur;

- dupa parerea mea parcare se gaseste in weekend in timpul zilei, mai greu este in weekend la orele de varf, spre seara si in timpul saptamanii pe perioada zilei, cand este bataie pe orice centimetru de astfalt.

f) Clientii cafenelei Pascucci:

- majoritatea clientilor sunt persoane peste 25 de ani chiar usor spre 30 de ani media de varsta, cu venituri peste medie, dupa aspectul, comportamentul si masinile parcate langa cafenea;

- in mare parte, cand am fost eu acolo, erau cupluri, femei singure care au “iesit ca fetele” sa se etaleze prin fata barbatilor potenti, financiar evident, prieteni, cum era cazul nostru, si cativa barbati singuri care au iesit  sa se relaxeze si ei la o cafea si sa vada minunatiile feminine ce au iesit la “prezentare”

- eu cum eram cu 5 prietene si un amic, privirile tipilor din cafenea erau indreptate catre masa noastra. Tipele singure se uitau si ele la masa noastra dar nu la mine, cum m-as fi asteptat dar la prietenele mele. Ce sa ii faci, analiza concurentei este foarte importanta intr-un oras unde sunt 4 femei la un barbat;

- tipele singure care le-am observat in Pascucci, si in alte cafenele pe Dorobanti, deobicei se compun din 3 prietene: una frumoasa foc cu decolteu si tot ce are mai bun pus in evidenta, una mai uratica care si ea incearca sa se puna in evidenta si ultima, draguta de fel dar mai simplista care nu epateaza pe langa celelalte doua. Asta este gasca standard. Daca nu ma credeti iesiti si o sa vedeti;

- evident sa nu uitam cuplurile care le-am observat in Pascucci coffe shop care si ele se impart in doua categorii: cele romantice care nu observa ceea ce este in jur si vorbesc intre ei, isi soptesc ceva la ureche, se mangaie subtil, uneori si un mic sarut, iar persoanele din jur nu exista. Deobicei le vezi in colturi ale cafenelei. Cuplurile gen “vedete” cum le numesc eu, le vezi cum nu vorbesc deloc, se uita fiecare pe pereti, la ceilalti clienti, in majoritate la persoanele de sex opus, de parca nu au venit impreuna iar cand pleaca mai au putin si pleaca pe rand.

g) Preturile:

- evident preturi de Dorobanti, o cafea undeva in jur de 10 lei, un frape, sortiment special, intre 22 si 25 de lei, o bere intre 9 lei si 18 lei, salatele (daca imi amintesc bine) tot pe undeva pe la 25 de lei.

h) Website-ul: lipseste cu desavarsire. Daca chiar doresti sa vezi website-ul Pascucci trebuie sa te multumesti cu cel italian.

Anul trecut am fost de vreo 2-3 ori prin club Office in Bucuresti, dar niciodata sa vin si sa stau acolo toata noaptea. De fiecare data soseam din alt loc: restaurant, bar sau club. Ultima data cand am mers a fost in prima sambata din an, cred ca era 3 ianuarie, si mi-a placut cel mai mult. De ce? Pentru ca, incepand cu anul 2009, clubul Office Bucuresti a devenit club pentru nefumatori.

Scriu acest post deoarece vreau sa laud initiativa proprietarilor acestui club pentru ca l-au transformat intr-un club de nefumatori. Tin sa precizez ca eu sunt un fumator moderat. Am avut in viata mea 2 tentative esuate de a ma lasa de fumat, iar acum mi-am propus ca in primele 3 luni din 2009 sa ma las de fumat. Sper sa reusesc. Revenind, vreau sa precizez ca a fost prima data cand am petrecut intr-un club in care nu se fumeaza. Imi doream acest lucru si s-a intamplat. Senzatia este placuta si te distrezi mai bine, iar acest lucru o spune chiar un fumator. Singurul loc unde am observat ca se fumeaza este la toaleta. Cand am mers la toaleta imi dadusera lacrimile, din cauza fumului, in doar 3-4 minute cat am stat acolo.

De ce cred eu ca foarte bine ca nu se fumeaza in club Office, in acest caz:

• parul, hainele si tot corpul nu se imbiba cu fum de tigare. Cand am ajuns acasa camasa inca imi mai mirosea a lenor.
• respiri mai bine, nu te ustura ochii, respiratia nu iti mai miroase (chiar daca esti nefumator, tot iti miroase un pic gura de la fumul pe care il respiri). A doua zi dupa ce m-am trezit respiratia nu imi mirosea, respiram bine, nu eram ragusit si in plus nu simteam ca am petrecut toata noaptea intr-un club.
• daca bei, te imbeti mai usor. Unele persoane cu care am fost au baut si se mirau ca nu s-au imbatat sau cu greu au intrat in lumea lui Bahus.
• vezi tot clubul. Stateam in mijlocul clubului si ma uitat in toate partile. De data aceasta, cand nu se fuma in club, se vedea clubul pana in cel mai indeprtat coltisor. Inainte cand se fuma nu dezluseai toate persoanele si locurile din club.
• femeile/barbatii ii vezi clar si nu te pacalesti cand abordezi sau esti abordata.
• chiar daca esti fumator fumezi mai putin si te vei simti mai bine. Fumatorii din grupul cu care am fost, cam faceau ture pe la toaleta sa fumeze dar au fumat putin. Intradevar cei majoritatea au spsus ca e cam greu sa bei fara sa fumezi, dar eu cred ca te poti obisnui. Eu nu am fumat deloc in aceea seara si m-am simtit foarte bine.
• se spune ca esti mai viril iar hormanii tropaie mai tare in tine, daca iti petreci seara intr-un club unde fumatul este strict interzis. Cand ajungi acasa, in compania unei persoane de sex opus ai sanse sa te simti si mai bine (nu bag mana’n foc, dar ramane de experimentat).

Cum este Clubul Office?!

• se afla la subsol, ca marea majoritate a cluburilor si barurilor din zonele centrale a Bucurestiului;
• adresa: str. Tache Ionescu, nr. 2, sector 1; in zona Piata Amzei, la intersectia cu strada Mendeleev, langa Trattoria Il Calcio;
• amenajarea interioara: o combinatie de glam, mobilier de birou, de aici si numele clubului, cu tente spre high class sau cum e la moda acum society club; pe scurt designul interior este foarte frumos peste media cluburilor bune din Bucuresti;
• muzica: placuta, comerciala, dansabila, mixata foarte bine; genuri diferite de la house, disco, latino, ‘90 la hip-hop;
• animatoarele sunt ok si danseaza bine, tinuta lor e placuta vizual;
• luminile nu reprezinta punctul forte al clubului poate si datorita spatiului, cam iti bate in ochi de multe ori si devine deranjant;
• preturile. Pretul de intrare era la inceputul anului, fara sa fie vreo seara speciala, de 20 lei. Plateai si primeai un card cu care puteai sa iti platesti consumatia. Preturile la bar deasemene destul de accesibile pentru zona de cluburi din Bucuresti. Un redbull era aprox. 12 lei si o cola parca 8 lei;
• spatiul interior este reprezentat de un culoar larg in forma de U, unde barul este in interiorul U-ului. Cum intri mesele se afla pe partea dreapta si barul pe stanga. E oarecum mic spatiul. Am nimerit o data cand era plin iar ultima oara la jumatate de capacitate si aceeasi impresie am avut-o, un spatiu nu prea generos dar care nu te impiedica sa te simti bine.
• barmani sunt ok, o data mi s-a parut ca unul e prea figurant si parca imi face nu stiu ce onoare ca ma serveste. Boul nu isi dadea seama ca eu eram clientul si el isi castiga existenta de pe urma clientilor, dar exista specimene si specimene.

Sper sa se deschida si cateva cafenele pentru nefumatori, poate si baruri iar cluburile pentru nefumatori sa devina cat mai multe. Mai stie cineva cluburi, baruri sau cafenele pentru nefumatori?

Imi e dor de Brasov. As vrea iar sa il vizitez. Nu neaparat in ideea unei vacante sau excursii. Doar sa ajung acolo, sa ma plimb, sa respir aerul curat, sa urc pe munte, sa beau o cafea la o cafenea din centru, sa mananc la un restaurant cu prietenii, sa fac poze, sa ma plimb cu masina prin Brasov si prin Poiana Brasov sau pe valea Prahovei.

Imi amintesc de ultima incursiune in Brasov. Se intampla acum 2 luni. A fost frumos. Vroiam sa scap de oras si sa ma plimb. Mi-am facut cateva bagaje vineri dimineata si apoi am plecat la munca. De la munca am urcat in masina si am luat drumul Brasovului.

Vorbisem cu o zi inainte cu Sebi, prietenul meu din Brasov, ca sa ma astepte. Mi-a zis ca ma asteapta avand in vedere ca nu ma mai vazuse de ceva timp. Deasemenea ma anuntat ca sambata seara o sa iesim intr-un club de fite din Brasov numit The Moose, la care avea cateva invitatii.

Drumul a fost o placere pentru mine, tinand cont ca imi place sa conduc mai ales la drum lung. In schimb urasc sa conduc pe autostrada, prin simplu fapt ca am mers foarte mult pe autostrada Bucuresti-Constanta. De fiecare data imi place sa merg pe Valea Prahovei, chiar daca este aglomerat,  mai mult din cauza peisajelor.

Brasovul este orasul care ma linisteste de fiecare data cand il vizitez. Nu stiu ce are, dar are ceva special. In acel weekend m-am plimbat putin prin oras, am fost pana in Busteni si m-am intalnit cu cativa priteni din Constanta care sosisera si ei in vacanta, am vizitat un mall, am mers prin 2 cafenele cu cateva persoane din oras si spre seara m-am pregatit pentru iesirea in club.

Clubul Mosse, este situat undeva prin centru, pe langa hotel Aro, intr-o locatie destul de mare. Din cate am inteles a fost un teatru sau o sala de cinema. Se pare ca in seara respectiva era relansarea clubului pentru sezonul de toamna. Era invitat un dj renumit de prin Europa, de care nu am auzit, dar care s-a dovedit in dj bun, prin muzica cu care ne-a incantat in seara respectiva. Acesta este Dj Ravin si cateva melodii pot fi ascultate aici.

In club The Moose a fost foarte placut. Nu ma asteptam, avand in vedere ca toti spuneau ca e un club de fite, in care merge lumea buna a Brasovului. Adevarul ca la intrare era coada si nu intra oricine, doar cei cu invitatie. Ulterior sa intrat si fara invitaite, dar asa a fost la inceput ca sa dea impresia unui club exclusivist si in plus era si redeschiderea. Interiorul placut, simplu, aerisit, spatios, cu toate ca la un moment dat era foarte plin. Preturile erau ok, oamenii nu chiar cu fite dar se vedea si se simtea prestanta lor. In schimb am ramas surprins de sociabilitatea persoanelor din club si de bunul simt. De remarcat ca in dreptul barului scrie mare cu litere de cativa metri “BAR”. Se vede cum intri in club. Ma gandesc ca prin Brasov se sta prost cu orientarea si toata lumea intreba unde este barul. Un minus, pentru un club de prestanta, l-am observat la garderoba. Hainele se agatau de gaica. Daca nu aveai gaica la haina erai ghinionist si nu era primita haina. Normal ar fi trebuit ca hainele sa fie puse pe umerase. Poate intre timp s-a rezolvat. Tipele dragute, dezinvolte si foarte de”treaba” chiar socializau fara probleme. Se pare ca nu poti compara tipele din Brasov cu cele din Constanta care sunt foarte greu de abordat. Am remarcat si barmanii care faceau tot felul de “exercitii” cu paharele si sticlele din dotare si chiar le iesea bine. Per general a fost frumos si as mai merge in The Moose.

A doua zi am plecat devreme spre Bucuresti deoarece am dorit sa ma opresc si prin Sinaia. Era cald si placut, lume multa, peisaje frumoase, agitatie si pe strada si pe trotuar. Era clar ca incepuse perioada de turism la munte, explicat si prin aglomeratia autoturismelor care se indrepta duminica dupamiaza spre Bucuresti.

Acum, de sarbatorile de iarna sigur o sa merg din nou la Brasov, poate si asa doar pentru weekend, daca nu pentru o perioada mai mare sau poate pentru Revelion.

In ultimile 2-3 luni am avut ocazia sa “vizitez” 2 baruri din categoria Piano Bar. Acestea sunt: The Jack’s si Limelight.

Cum am ajuns in Limelight?! Eram intr-o vineri prin Planters si prin Terimus, si am hotarat, impreuna cu George si Raluca, sa mergem in Limelight. “Acolo intri iti iei ceva de baut si trebuie doar sa zambesti, tipe sunt din plin si vor doar agatate”, spune Raluca. Eu cu George, am zambit si am zis: “Pai ce mai stam, hai sa vedem minunea asta”.

Am ajuns acolo. Situatia nu era asa cum o prezentase Raluca. Intradevar lume destula, animata de muzica live cantata la clape, chitara si voce de catre 2 tipi bulgari. Muzica buna te facea sa te simti bine si chiar te indemna sa dansezi, deoarece jumatate din audienta chiar dansa. In jurul “barului pian” era strans poporul si savura cate un pahar de bautura.

Femeile erau si ele destule, dar oarecum trecute de 25 de ani si chiar pe la 35, dar varsta nu are limite, deci ce mai conteaza. Nu astepta nimeni sa fie “agatata”, asa cum ne spusese Raluca, dar erau destule fete zambitoare. Am testat sociabilitatea persoanelor de sex feminin si era oarecum ok dar la limita. E clar ca nu ne incadram in limitele lor de varsta. Am mai auzit povesti de genul: “sunt tipe care iti ofera un anumit tip de companie”, dar nu ma pot pronunta exact daca asa este sau nu. Se perindau si cativa straini, probabil de la hotelurile din zona in cautare de “capatuiala”. Poate au succes.

Cu alta ocazie am fost insotit de gasca si o tipa din America, care a ramas oarecum impresionata ca exista un bar de genul acesta, cu muzica live, americana si cantata spre foarte bine. A doua oara cand am ajuns mi-am dat seama ca tipele de aici joaca “inabordabila” destul de subtil. Am ramas uimit sa vad si doua cupluri de tipe lesbi. Nu am fost socat ca nu am nimic impotriva lor dar nu am mai vazut live, dea lungul serii atata afectiune, tandrete, priviri si gesturi intre 2 cupluri de femei. Va trebui sa ma obisnuiesc, vin vremuri “grele”.

Despre Limelight am mai citit aici, aici si aici, in schimb despre The Jack’s nu am gasit nimic scris (evident la o cautare nu chiar amanuntita).

Cum am ajuns la The Jack’s? Ramy mi-a recomandat sa emrg acolo, dupa ce fusese si ea cu putin timp inainte. Am ajuns cu o buna prietena din Constanta, care muncea la acel moment dat in Bucuresti. Am ajuns intr-o zi de miercuri seara. Era cam gol, nu canta nimeni. Ulterior a inceput tipul sa cante la pian si cu vocea. Se pricepea. Am stat cam 2 ore, de la 22:30 pana dupa miezul noptii. Intre timp cantaretului ia sosit si partenerul de cantat. Canta la chitara. Am inteles ca amandoi sunt bulgari si ca ar face parte din grupul de cantareti care isi fac veacul si la pianul din Limelight. Intre timp au sosit si “vizitatorii” si barul s-a umplut la jumatate de capacitate. Clientii erau oarecum mai in varsta, trecuti de 30 de ani, chiar 35, in majoritate barbati, chiar si cateva vedete din lumea muzicii. Am avut impresia ca erau si tipii de la Iris.

Localul e mult mai placut decat Limelight, mai luminos, mai primitor, si design-ul interior respecta mai mult conceptul de piano bar precum si cel al numelui. Nu exista mese la care sa te asezi, singura masa fiind cea din jurul painului, in schimb in Limelight sunt cateva mese ducand astfel conceptul piano bar mai mult spre club. La The Jack’s se respecta astfel conceptul de piano bar, deoarece locurile unde poti sa savurezi o bautura sunt la bar, in jurul pianului, si pe margine unde sunt scaune si “tejgheaua” aferenta. Pe perete exista si un acvariu foarte placut, dar mic. Bauturile nu sunt chiar ieftine, dar acum depinde si de buzunar.

Am mai fost si intr-o seara de sambata, tot in jur de 12 noaptea si era super full. De aceasta data s-a schimbat raportul persoanelor de sex masculin si feminin. Era cam la egalitate. Majoritatea oricum vin in gasca, atat cupluri cat si cei singuri sau singure. La un moment dat era o mica gasca de tipe, care chicoteau, dar facea pe inabordabilele, cel putin la prima vedere. Uneori ma gandesc de ce mai ies unii oameni in oras?!?! Daca nu vor sa socializeze cel mai bine sa stea acasa. Daca ies in oras, intr-un bar sau club, acolo sunt oameni, care deobicei socializeaza in anumite limite impuse de bunul simt. Ei bine, sunt si persoane de sex feminin care nu prea adopta partea de socializare, dar asta e alta discutie.

Recomand aceste doua locuri daca vrei sa mergi sa bei ceva si sa asculti muzica live si buna, sau daca vrei sa mergi cu o tipa sa ascultati impreuna melodii de drag si dor. In cazul fetelor daca vrei sa iesiti “ca intre fete” recomand sa mergeti atat in Limelight cat si in The Jack’s. Atmosfera, muzica, persoanele din zona sunt sigur mai mult decat ok.

Din cele doua mai mult imi place The Jack’s.

Unde se afla fiecare?

Limelight il puteti gasi pe Calea Victoriei Nr. 100, mai precis in spatele Hotelului Hilton, la subsol. Se afla langa o caserie UPC.

The Jack’s se afla pe str. George Enescu nr. 10 colt cu str. G. Clemenceanu.

Una dintre cele mai interesante intrebari de la sfarsitula cestui an, cel putin pentru mine este: “Unde faci revelionul?”. Totodata este si intrebarea la care eu personal nu am un raspuns. Pana pe data de 31 decembrie mai am timp sa ma gandesc

Ce variante poate avea cineva de revelion 2008, ma refer ca variante standard:

1. sa mergi cu prieteni la munte. Prin “prieteni” se intelege un grup de cupluri. Deci daca nu ai prieten(a) nu se merita. Altfel risti ca pe la ora 1-2 dimineata sa ramai singur deoarece restul se retrag in camere. Poate ai norocul sa fie vreo 2 prieteni (in cazul baietilor) care trag bine de pahar si cu care sa stai pana dimineata la povesti. Dar se merita sa te risti?! Cred ca da, macar pentru gratarul ala plin de mici. De fapt nu. atunci este 1 mai, am gresit.
2. sa mergi intr-un club / bar, cu prietenii. In acest caz poti sa ai sau nu prieten(a), dar riscul de a fi singur si a ramane singur in noaptea de revelion este mare. Nu este obligatoriu sa ai prieten(a) sau sa te combini cu cineva in noaptea de revelion, dar am observat ca asa da bine (daca vrei sa iti mearga bine la anu’!!!). Oricum daca optezi pentru aceasta varianta, in viitor o sa iti aduci aminte de revelion ca de o noapte in care ai iesit in club, doar ca sa baut sampanie si s-a mancat ceva aperitive (in cazul in care prinzi ceva).
3. La un restaurant cu prietenii apropriati sau chiar cu familia. Trist, dar adevarat. In acest caz este imperios necesar sa ai prieten(a) altfel te vei plictisi enorm sau intr-un caz mai fericit te vei simti ca la o nunta sau botez. Si in cazul in care mergi in cuplu trebuie sa fie mai multe cupluri cu care te cunosti altfel plictiseala o sa fie in cuplu. Recomand sa mergi la restaurant la o varsta mai inaintata, dupa 45 de ani.
4. La o petrecerea acasa la un cunoscut. Acele petreceri standard care se fac la bloc, intr-un apartament, sau la curte la cineva. Fiind frig cu siguranta se va intampla intr-un apartament, daca mai esti si ghinionist si nu vezi locatia mai inainte te vei trezi intr-o garsoniera. Oricum, acest gen de revelion este recomandat adolescentilor si celor care nu prea au petrecut pana acum la revelioane. Revelionul va fi standard si dupa multi ani nu vei mai sti ca revelionul din 2007 a fost facut la Vasilica si cel din 2009 la Georgica.
5. Sa mergi in centru la un concert si sa vezi artificiile. Esti o persoana care nu a avut timp sa isi faca planuri, te-au lasat balta toti prietenii si nu mai ai cu cine sa faci revelionul, esti o persoana antisociala, esti o persoana care doreste sa stea in frig si sa bea sampanie dintr-un pahar de plasticla gramada cu multi necunoscuti si sa asculti muzica live? Este exact ce iti trebuie. Bonus vei avaea parte si de artificii in primul rand.
6. Acasa, la o masa festiva cu familia sau rudele, dupa caz, ori cu socrii (depinde cat de ghinionist(a) esti). poti avea clipe minunate in acest context. Daca esti cu propria familie si cu rude, iti vei auzi povesti de cand erai mic(a) si iti curgeau mucii pe bluza, cand te-ai pierdut si te-au gasit parintii pe plaja sau pe la munte, vei asculta muzica populara sau veche, vei vedea programele tv de revelion. Vei auzi povestile din tineretile rudelor si familiei. Nu trebuie sa le ti minte deoarece mai vine o nunta sau alt revelion in care vei reauzi aceleasi povesti. Vei manca bine, ca la o nunta, cu felurile de mancare aduse pe rand si cu multe indemneuri de genul ” Mai mananca, ca vad ca nu te-ai atins de mancare”, “Sa iti mai pun, vad ca iti place”, “mananca ca acum e revelionul si e pacat de mancarea facuta”, “Hai sa iti mai pun in pahar ca vad ca iti este sete”.
7. La televizor cu cozonac si o bere, singur sau cu un(o) partener(a). Noroc ca sunt o gramada de programe si ai de unde alege tampenii sa le vezi. Cu siguranta vei adormi cu televizorul aprins la un film. Nu e nimic, nu dispera, mai sunt atatea revelioane de care poti sa profiti. Cred ca te-ai plictisi de atatea revelioane reusite. trebuie sa mai fie si unul mai banal pentru ca urmatorul sa fie cel mai reusit.
8. La munca. Sa privim lucrurile pozitiv. Faci revelionul cu persoane apropriate (colegii) dar si cu oameni care nu ii cunosti dar a doua zi ii vei uita. Esti platiti sa faci in acest mod revelionul si nu mai cheltui si bani pe taxa de revelion. Mai slab cu mancarea si bautura. Noroc cu pauza de masa.
9. Acasa, singur(a) dormind. Nu e nimic, mai sunt 52 de weekenduri in anul care vine si poti sa faci toate variantele de mai sus in orice weekend doresti tu. Important este ca vei intra in anul viitor odihnit(a).

Eu unul nu stiu pe unde o sa apuc trecerea dintre ani. Important e sa fiu sanatos ca si voi dealtfel.

Sa auzim de bine